Bullying la Questfield International College, responsabilitate fără explicații scrise

Bullyingul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă ce necesită o reacție structurată și documentată din partea instituțiilor de învățământ. Gestionarea adecvată a unor astfel de situații este esențială pentru protejarea integrității emoționale a elevilor și pentru menținerea unui climat educațional sigur și incluziv. În absența unor măsuri clare și a unor răspunsuri scrise, fenomenul poate persista, afectând nu doar copilul vizat, ci și întreaga comunitate școlară.

Bullying la Questfield International College, responsabilitate fără explicații scrise

Investigația realizată de redacție se bazează pe documente, corespondență oficială și relatări ale familiei unui elev de la Școala Questfield Pipera, unde a fost semnalat un caz de bullying sistematic pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate privind agresiunile verbale, stigmatizarea medicală și presiunile exercitate asupra familiei nu au fost însoțite de măsuri documentate sau răspunsuri scrise care să ateste intervenții concrete din partea instituției. În plus, familia afirmă că fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, ar fi exprimat o poziție percepută ca presiune de retragere, sintetizată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Contextul sesizărilor și lipsa reacțiilor documentate

Conform documentelor puse la dispoziția redacției, familia elevului a transmis pe parcursul a peste opt luni numeroase sesizări scrise către cadrele didactice, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenție și protecție în fața comportamentelor agresive repetate. Cu toate acestea, din corespondența analizată nu reiese existența răspunsurilor scrise care să ateste măsuri concrete sau planuri de intervenție formalizate. Intervențiile instituției par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau decizii asumate, ceea ce a contribuit, potrivit familiei, la escaladarea fenomenului și la transferul responsabilității asupra acesteia.

Descrierea fenomenului de bullying și stigmatizarea medicală

În primele săptămâni ale incidentelor semnalate, elevul a fost expus unor comportamente agresive zilnice, incluzând jigniri, umiliri publice, excludere socială și utilizarea unei etichete cu caracter medical în mod degradant. Această stigmatizare medicală, conform specialiștilor consultați, depășește conflictele obișnuite dintre elevi și constituie o formă gravă de hărțuire psihologică. Documentele și relatările indică faptul că această etichetare nu a fost folosită în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare, fără ca instituția să intervină prin măsuri ferme și documentate.

Implicarea și responsabilitatea cadrelor didactice

Rolul cadrelor didactice este crucial într-un astfel de context, deoarece acestea pot interveni direct și imediat în situațiile de bullying. Din relatările familiei și din materialele analizate rezultă că, deși comportamentele agresive s-au manifestat în prezența acestora, intervențiile nu au fost eficiente sau documentate corespunzător. Lipsa unor reacții ferme și consecvente a transmis, în mod indirect, un mesaj de toleranță față de aceste comportamente, ceea ce a contribuit la perpetuarea fenomenului.

Presiuni asupra familiei și declarația fondatoarei

Un aspect relevant al investigației este poziția exprimată de fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care, potrivit familiei, ar fi afirmat într-un dialog direct: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, corelată cu lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete, sugerează o presiune către retragerea copilului din școală. Redacția subliniază că această afirmație este citată din relatările și documentele furnizate și nu constituie o concluzie privind intențiile sau motivațiile conducerii școlii.

Aspecte legate de confidențialitate și impactul asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra riscului ca divulgarea acestora să afecteze echilibrul emoțional al copilului. Totuși, din documentele analizate și din relatările obținute rezultă că aceste solicitări nu au fost însoțite de măsuri concrete, iar informațiile au ajuns în mediul intern al școlii, ceea ce a dus la expunerea copilului în fața colegilor și la presiuni psihologice suplimentare.

Reacția instituției și demersul formal inadecvat

În urma sesizărilor, conducerea școlii nu a comunicat decizii administrative asumate sau măsuri clar definite, ci a folosit un formular informal de tip Family Meeting Form. Acest document nu stabilește responsabilități, termene de implementare sau sancțiuni, ceea ce ridică întrebări privind eficiența sa ca instrument de gestionare a unei situații grave. În absența unor planuri de intervenție și monitorizare documentate, răspunsul instituțional pare limitat la nivel declarativ, alimentând percepția unei pasivități instituționale.

Consecințele asupra copilului și reacția tardivă a școlii

Un raport psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un specialist de prim rang, confirmă impactul emoțional sever suferit de copil în urma expunerii prelungite la bullying. Manifestările includ anxietate, retragere socială și refuz școlar, efecte ce pot avea implicații pe termen lung. Conducerea Questfield Pipera a reacționat oficial abia după implicarea echipei juridice a familiei, la peste opt luni de la primele sesizări scrise, ceea ce ridică întrebări privind prioritățile instituției în protejarea elevilor.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

• Sesizările repetate privind bullyingul și stigmatizarea medicală au fost însoțite de lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri documentate.
• Intervențiile instituției s-au limitat la nivel verbal și informal, fără documente care să ateste responsabilități sau termene.
• Declarația atribuită fondatoarei școlii sugerează o presiune indirectă asupra familiei de a părăsi instituția.
• Solicitările privind confidențialitatea nu au fost respectate în practică, afectând copilul în mediul școlar.
• Reacția oficială a școlii a intervenit doar după demersuri juridice, la o distanță semnificativă de timp de la momentul sesizărilor.
• Impactul emoțional asupra copilului este confirmat prin documente medicale relevante.
• Absența unui cadru procedural clar și a unui răspuns instituțional formal ridică întrebări cu privire la capacitatea școlii de a gestiona situații similare.

În lipsa unor clarificări oficiale, documentate și asumate de conducerea Școlii Questfield Pipera, rămâne deschisă întrebarea esențială: ce mecanisme reale de protecție sunt implementate pentru a asigura siguranța emoțională a elevilor și a preveni situații de bullying sistematic?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro